Am născut acolo: Loredana Iordache, Suedia

Astăzi vă prezint încă o experiență frumoasă, plină de emoții.  Loredana ne povestește cel mai frumos moment din viața ei, nașterea lui Erik.

Deja mă apucă emoțiile înainte de a vă povesti. Am născut natural, a fost cel mai frumos lucru din viața mea, emotii de nedescris,plansete,rasete. Totul a început pe 8 mai dimineața, m-am dus la toaleta și am observat ceva gelatinos pe chilot. Deja intrasem în panică. Repede sun la spital, sotul era la munca ,eu singura acasă. M-au chemat la spital, m-au controlat și mi-au spus că mai am de asteptat până vine bebe. Precizez că locuiesc în Suedia. Probabil în Romînia m-ar fi oprit în spital, dar aici nu. Bunnn, am mers acasa mi-am facut duș, m-am aranjat, îndreptat părul, unghii făcute, de parcă plecam la discotecă, nu să nasc A doua zi de dimineața la ora 5 au început contracțiile și din ce in ce mai dese. Pe la ora 15 deja nu mai puteam să le controlez, la fiecare contracție începeam să plâng. Am mers la spital din nou control și am rămas internată de data asta. Pe la ora 17 mi-au rupt moasele apa. Totul bine și frumos până când a început calvarul, să zicem așa. Dureri crunte care mă făceau să mă albesc la față și să vomit. În scurt timp am cerut epidurala că nu mai rezistam. Înainte să-mi facă epidurala mi s-a explicat ce să fac și ce să nu fac . În acel timp a venit domnul docotor, a început să mă pregătească și in acelasi timp vorbea cu mine și mă încuraja că o să fie bine, că nu ma doare(da de unde) soțul aproape că a leșinat când a vazut ce îmi face, dar eu am fost ok, nu mă plâng, față de ce avea să urmeaze, epidurala aia a fost floare la ureche Epidurala am repetat-o până la ora 22, din doua în doua ore și după aceea mi-au spus să nu mai fac că trebuie sa nasc. La ora 23 deja eram epuizata, nu mai rezistam, ceream cuțit să mă tai singură, dacă ele nu mă ajutau. Nebună mai eram în momentele alea, la un moment dat au chemat doctorul de gardă, să mă ajute cumva că bebe nu mai voia să iasă deloc. I se vedea capuțul, dar nimic. A venit doctorul și a introdus ca un fel de sondă pe lângă coloana lui bebe, să-l stimuleze, pentru că domnișorul meu făcea nani. Obosise și el mititelul după atătea ore. În fine chestia aia m-a ajutat, pe la 00 bebe a început să iasă puțin câte puțin până când mi l-au pus pe piept. Era impecabil, frumos foc, era rațiunea mea. În momentele alea eram cea mai mândră din lume, soțul plângea de i se împreunau lacrimile în barbie, eu eram terminată, tremuram din toate încheieturile și plângeam de fericire. Tati a avut onoarea după vreo 20 de minute să-i taie cordonul, ceva unic pentru el, iar eu eram cusută în timpul acesta, m-am rupt foarte puțin, dar era nevoie, bebe a avut 3,600 gr. și 52 de cm. Ce să mai, o experiența frumoasă, dar și foarte dureroasă, doar că durerile au dispărut ca prin minune când l-am simțit pe bebe pe piept, l-am pus la sân și a dormit toată noaptea aceea pe mine. Eu am coborât la vreo oră din pat mi-am făcut duș și l-am privit pe bebe până la 6 dimineața, când a venit un doctor împreună cu o asistentă să-l vadă și si să-l analizeze și ei. Al doilea bebe clar tot natural va fi și tot in Suedia. Toată nașterea plus tati cu noi în spital mâncare și tot ce am dorit nu ne-a costat absolut niciun leu. Dar nu banii contau, plăteam oricât să aibă grijă de mine, personalul s-a comportat impecabil, le-am dat nota 10. Tot travaliul m-au mângâiat, mi-au spus că sunt cea mai tare și sunt mândre de mine(eu le înjuram în mintea mea că na )la una dintre ele i-am vomitat în palme până mi-au adus ele o pungă. Eu îmi ceream scuze și ea imi spunea nu are nimic și mă mângâia.Momente unice în viață și îi mulțumesc lui Dumnezeu de fiecare dată când îl privesc pe Erik că este sănatos și este minunea mea.

 O poveste foarte frumoasă și emoționantă. Mulțumesc Loredana pentru timp și sinceritate!