Nu îţi obliga copilul să îşi împartă lucrurile!

Da, chiar asta am vrut să spun. Nu, nu e normal să îţi obligi copilul să îşi împartă jucăriile cu alt copil, ci să ai răbdare să se acomodeze cu acel copil, care poate îl vede pentru prima dată şi apoi te asigur că îşi vor împărţi jucăriile şi vor socializa. Punem problema aşa: fiecare copil acasă e răsfăţat, are jucăriile doar pentru el, primeşte orice vrea,  oricând vrea şi deodată trebuie să îşi împartă ursuleţul preferat cu alt copil. Clar nu va vrea să facă asta şi de aici se porneşte un întreg scandal. Soluţia nu este luarea jucăriei şi oferirea celuilalt, ci oferirea fiecăruia a unei alte jucării, sau cooptarea lor într-o activitate în care să uite de conflict. Frumos în teorie, greu în practică, dar se poate. Am ajuns la această concluzie după mai multe episoade de genul cu Amalia şi aici mă refer şi la împărţirii mâncării. gustărilor.  Un prim exemplu ar fi faptul că atunci când mergem în parc, Amalia vrea fix jucăria celuilalt copil. Acea jucărie e mai interesantă, mai faină, mai rotundă, mai colorată, etc. Clar celălalt copil nu va renunţa la jucăria lui aşa uşor, aşa că găsim o activitate sau ceva de papa care să îi facă să uite de "război" şi curând ajungem la momentul când îşi împart singuri jucăriile. Deci cel mai bun sfat? Răbdare şi oferirea unei alternative. Îmi amintesc şi de un episod drăguţ de sâmbătă seara. Amalia e o pofticioasă ca toţi copilaşii, aşa că atunci când vede o fetiţă mâncând popcorn, nu stă pe gânduri şi fuge la ea. Şi.....nu se uită sau cere, ci direct bagă mâna după popcorn. Primeşte 1, 2 , 3 bucăţi, dar ea vrea mai mult. Aşa că batem tot parcul la picior, căutând popcorn. Găsim şi aşa avem o bebelină fericită! Peste puţin timp ea ajunge în situaţia fetiţei de la care a "furat". Ce credeţi? Se face că îi dă popcorn bebelinei pufoase care atentase la mâncarea ei, dar se răzgândeşte şi îl bagă la ea în gură. Cealaltă bebelină rămâne cu pofta în cui. Cum rezolvăm? Luăm cutia cu popcorn şi o punem la mijloc. Ambele papă liniştite. Trece un timp şi Amalia îi oferă, ea singură popcorn prietenei. Dacă aş fi insista, Amalia ar fi aruncat tot pe jos şi ar fi urmat o criză gen uragan, dar din fericire situaţia a devenit senină. Şi vă spuneam că ar fi aruncat mâncarea pe jos, pentru că nu ar fi fost prima dată, aşa că am învăţat să gestionez altfel. Nu îmi iese tot timpul, dar mă perfecţionez. Deci data viitoare când e o dispută mare pe o jucărie, ce ar fi să încerci cu: "Priveşte ce alte jucării mai are X sau Y!" sau cea care merge tot timpul "Uite pisica, câinele, văcuţa, maşina, etc!". Merg mult mai bine decât: "Trebuie să-i dai şi lui jucăria ta!" urmată de o criză de plâns.

Foto: Google

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Refuzul mâncării în timpul erupției dentare

Mucii și erupția dentară. Au vreo legătura? Mit sau adevăr?

Infrashpe Oradea. Un nou mod de a slăbi.