Cum e să fii mămică (1)

E tare frumos, dar și greu. Te schimbi total. Dacă înainte mă gândeam ce culoare să îmi fac unghiile, acum mă gândesc ce culoare să aleg pentru hainele bebelinei și tot ce fac, fac numai pentru ea și numai cu gândul la ea. După ce naști te trezești acasă ruptă de obosită și cu o mogâldeață în brațe și nu știi ce să îi faci ca să nu mai plângă. E schimbată, mâncată și tot plânge. Și încet, încet descoperi că legănatul în brațe o liniștește, că un cântec inventat pe loc e ca un praf de somn și că un pupic íți aduce un zâmbet minunat care îți rămâne în suflet. Deși râdeam când auzeam de la alte mămici, recunosc că au fost zile și nopți când nu am putut dormi și am stat să urmăresc dacă respiră. Sună a nebunie, dar în primele săptămâni par atât de fragili încât nu știi ce să mai faci ca să îi protejezi. Prima dată când am fost nevoită să plec în oraș, am fost foarte speriată că o las acasă, deși a stat cu mama și era în siguranță. Tot timpul m-am gândit la ea: dacă îi este foame, dacă plânge, dacă simte că nu sunt lângă ea, dacă crede că am părăsit-o :D și multe altele. Am rezolvat repede repede ce aveam de făcut și am venit aproape fugind acasă. Și ce credeți? Era foarte liniștită cu bunica și dormea. Cu timpul m-am mai liniștit și ies destul de des la cumpărături sau în oraș și în fiecare duminică am programat un moment doar pentru mine, o oră cu bicicleta care mă relaxează și mă încarcă cu energie. După această plimbare sunt pregătită pentru o săptămână cu bebelina plină de energie și cu chef de joacă. Să fii mămică e ceva ce nu poate fi explicat în cuvinte și mă bucur de acest nou statut în fiecare zi pentru că fiecare zi e o binecuvântare. Cum s-a schimbat viața voastră de când sunteți mămici? O zi minunată!

>